Un nou studiu realizat de Danfoss arată că lansarea tehnologiei de flexibilitate pe partea cererii poate genera economii anuale la nivelul societății de 10,5 miliarde EUR până în 2030 și economii de 7% la facturile de electricitate pentru gospodării.
O nouă analiză comandată de Danfoss arată că o lansare ambițioasă, dar realistă, a tehnologiei de flexibilitate pe partea cererii în UE și Regatul Unit, poate reduce cu 40 de milioane de tone emisiile de CO2, în fiecare an până în 2030, ceea ce reprezintă mai mult decât amprenta climatică internă a Danemarcei. În plus, UE și Regatul Unit pot realiza economii anuale de costuri la nivelul societății de 10,5 miliarde EUR până în 2030 și 15,5 miliarde EUR până în 2050. Aceste economii reprezintă deja cea mai mare parte a costurilor de implementare a infrastructurii de flexibilitate pe partea cererii.
În timpul recentei crize energetice, țările UE au alocat 681 de miliarde euro, iar Regatul Unit 90 miliarde de lire sterline (103 miliarde euro) pentru măsuri de răspuns. Implementarea tehnologiilor de flexibilitate pe partea cererii poate face rețeaua mai rezistentă și poate reduce nevoia de subvenții guvernamentale la această scară. De asemenea, are un potențial vast de a economisi bani atât la nivelul societății, cât și la nivel de consumator. În UE și Regatul Unit, consumatorul mediu ar putea economisi 7% din factura de energie electrică până în 2030 și 10% până în 2050.
Recomandări cheie ale analizei:
-
Prin trecerea de la un sistem de energie fosilă la unul complet electrificat, este posibilă reducerea cu până la 40% din consumul final de energie. Electrificarea este în sine o formă de eficiență energetică.
-
Prin flexibilizarea cererii, UE și Regatul Unit pot economisi anual 40 de milioane de tone de emisii de CO2 și pot realiza economii anuale de costuri la nivelul societății de 10,5 miliarde EUR, până în 2030. În mod similar, gospodăriile pot economisi în medie 7% la facturile de electricitate. În 2050, se estimează că gospodăriile vor economisi 10% la facturile de energie electrică și 15,5 miliarde EUR din costurile pentru energie la nivel de societate.
-
În 2030, până la 53% din aportul global de energie va fi risipit ca exces de căldură. Cu toate acestea, o mare parte din această căldură poate fi captată și reutilizată pentru a încălzi clădirile și apă printr-o integrare mai profundă a sectorului.
-
La scară globală, este teoretic posibil până în 2050 să se recupereze 1,228 TWh de căldură în exces din hidrogenul produs prin electroliză - acest lucru este echivalent cu aproape două treimi din generarea globală de căldură actuală din cărbune, cea mai mare sursă de căldură.
-
În UE, aproximativ 83 de TWh de căldură reziduală din electroliză pot fi, teoretic, recuperați deja până în 2030, adică de suficient pentru a acoperi 1,5 ori necesarul actual pentru încălzirea caselor din Germania.
